Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:
BATOZA HOFHERR-SCHRANTZ
DIN 1918
Omenirea a avut nevoie de opt mii de ani pentru a învăţa să treiere grâul „mecanizat”. Până la apariţia maşinilor de treierat (batozele), treieratul se făcea prin batere cu îmblăciul (o unealtă veche, de pe vremea Egiptului antic, formată din două segmente de lemn rotund, unul mai lung, unite printr-o legătură de piele). Mai era o metodă, prin frecare pe o platformă din lemn cu un tăvălug (vălătug de piatră) tras de un animal puternic.
Separarea boabelor de pleavă şi alte „impurităţi” se făcea prin vânturare, după care se cerneau cu ciurul. Locul în care se făceau aceste operaţiuni se numea arie.
Prima maşină de treierat a fost inventată de scoţianul Andrew Melkle, în anul 1786. Ea avea ca utilitate separarea boabelor de paie şi pleavă. El montase maşina la o moară. La scurt timp, un inginer englez s-a folosit de modelul scoţianului şi a realizat primul aparat de treier care separa cerealele de restul paielor, prin trecerea snopului între un cilindru rotativ şi o suprafaţă concavă, ambele fiind protejate cu fier. Aparatul de treier va fi principalul organ de lucru al viitoarelor batoze.
Primele maşini de treierat scuturau boabele din spic şi le separau destul de precar de restul paielor. Apoi, seminţele treceau prin vânturători. Pentru început, batozele şi vânturătorile de cereale erau acţionate manual, prin manivelă, şi aveau dimensiuni mici. Mai apoi, batozele au fost perfecţionate prin echiparea cu scuturători de paie, site şi ventilatoare. Acţionarea lor se făcea cu ajutorul animalelor, prin intermediul unor dispozitive care transformau efortul animalelor în mişcare de rotaţie, cu ajutorul platformelor rulante cu bandă de alergare sau a manejului. Dispozitivul este alcătuit din transmisii cu roți dinţate, care transformă mişcarea circulară în mişcare de rotaţie a unui arbore care acţiona batoza.
Primele batoze au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind acţionate de maşini cu aburi prin curele de transmisie şi erau trase de la o gospodărie la alta şi chiar de la un sat la altul cu două sau patru perechi de boi. Batoza treiera fie într-un loc amenajat în câmp numit ,,arie”, fie în curţile gospodarilor, unde batoza era introdusă de obicei în şură, iar maşina cu aburi alimentată cu lemne stătea în curte. Treieratul cu batoza însemna participarea a cel puţin 12 lucrători: trei aruncau cu furcile snopii sus pe batoză, unul desfăcea legăturile snopilor, altul, numit ,,băgătorul”, introducea snopii în batoză, doi adunau paiele ieşite din batoză şi le dădeau cu furcile altor trei, care le depozitau în şură; alţi doi adunau şi depozitau pleava, unul sau doi lucrători adunau boabele de grâu în saci, îi cântăreau şi îi depozitau în podul casei.
La începutul secolului al XX-lea, batozele erau maşini de treierat perfecţionate. Acţionarea lor se făcea cu ajutorul locomobilelor, al tractoarelor cu abur şi, mai târziu, cu tractoare echipate cu motoare cu ardere internă.
După ce combina autopropulsată a preluat rolul batozei, aceasta a devenit o parte din istoria agriculturii. Progresul trece pe linia moartă tot ceea ce devine perimat la un moment dat. Datoria noastră este să nu uităm trecutul şi să-l păstrăm, pe cât posibil, cât mai clar.
Batozele au locul lor în istoria modernă a agriculturii, iar oamenii trebuie să-şi amintească de existenţa lor. Acesta este rolul muzeelor, iar mass-media are menirea de a aduce aminte publicului de existenţa acestora.
Ca şi locomobilele, batozele din colecţiile noastre au fost prezente la filmările din pelicule prestigioase ale cinematografiei româneşti (Moromeții I și II, Restul e tăcere), dar şi la demonstraţiile periodice cu maşini agricole de epocă, demonstraţii efectuate în Slobozia, dar şi în marile oraşe din ţară, la diferite târguri naţionale şi internaționale de agricultură.
Colecţia de batoze a Muzeului Național al Agriculturii se compune din 8 exemplare valoroase, din care azi vă prezentăm Batoza HOFHERR-SCHRANTZ, fabricată în 1918, la Budapesta – Ungaria, și achiziţionată din localitatea Amboiţa, județul Alba. Acest exemplar, cât și celelalte batoze și mașini de treierat le puteți admira vizitând expozițiile muzeului nostru.
Vă așteptăm cu drag !
Muzeograf Adrian Stroe
Foto: Ștefan Olteanu