OCUPAT
Asta a fost soarta mea. Să mă nasc tocmai când toate saloanele din maternități erau ocupate! Așa că, am văzut lumina zile privind la un bec de pe culoar. Primii ani de viață i-am trăit sub supravegherea strictă a mamei, deoarece la creșă, ca și la grădiniță, nu s-a găsit niciun loc liber. Oricum, tot nu era cazul să merg la grădiniță, pentru că mama era casnică, fiind disponibilizată de la Filatura de Bumbac. Totuși, mulți vecini de-ai mei dacă nu au găsit locuri la creșe și grădinițe și-au trimis copiii pe patinoare, săli de sport, sau stadioane, care se construiau din plin, oriunde, în pantă, în păduri, pe câmpii, căci ministra Elena Udrea le construia zi și noapte. Numai un penitenciar ca lumea, unde să poată sta acum ca la hotel, nu a fost în stare să facă. Sigur, interesul pentru țară mai presus decât cel personal…
Apoi, au avut grijă de mine bunicii, fiindcă părinții au plecat în Spania la cules de căpșuni. Fiind elev silitor, părinții m-au înscris la liceu, am luat examenul, dar nu am găsit loc la internat și am renunțat. Am avut un loc de muncă, pe ici, pe colo, cu ziua, iar acum mai cânt la câte o nuntă cu vocea, având talent înnăscut. Și cum primesc banii, fug la fisc să plătesc impozitul pe venitul realizat, că de aceea nu au tinerii serviciu, că mulți nu-l plătesc și nu are țara buget. Dar, îmi opresc și pentru „păcănele ”, când găsesc loc liber. Totuși lipsa locurilor libere mă obsedează în permanență. Până și în autobuz sunt nevoit să stau în picioare.
Cu sănătatea o duc bine. Puțin îmi pasă dacă s-au desființat o grămadă de spitale și dacă nu avem medic de familie în comună. Din partea mea să le desființeze pe toate și în locul lor să facă azile, nu numai pentru bătrâni, ci și pentru tineri. În pandemie m-am făcut bine cu țuică fiartă, că am stat acasă. La ATI nu mai era niciun loc și toate izoletele erau ocupate. Și mai bine că nu m-au internat, că am aflat mai târziu că nici saci d’ăia negri nu mai aveau. Card de sănătate nu am, dar când m-a trimis bunica să-i iau pensia pe card, din greșeală mi l-a dat pe cel de sănătate. L-am introdus în bancomat, am tastat codul PIN și în loc de bani am primit două antinevralgice și un prezervativ. Bunicii i-am dat doar antinevralgicele.
Pentru parlamentari nu e nimic ocupat. Unii își țin scaunul ocupat câte 5-6 mandate. Se întâmplă să bați la câte o ușă, să poți vorbi cu primarul, directorul, ministrul (mai greu să ajungi ) și ți se răspunde că sunt ocupați. Hai să protestăm, să facem câte o grevă, să ne cerem drepturile și… stai zile întregi în fața guvernului, a ministerului, a societății unde lucrezi, scandezi, folosești tobe, vuvuzele, să te audă cineva, să iasă afară să discute cu tine și ni se răspunde că sunt ocupați.
Nu am intrat în Schenghen și ne așteptam la o replică dură, la o conferință de presă organizată de Iohannis. Aiurea! I-a scris cineva ceva pe Facebook și am înțeles că este foarte ocupat. De trei ani nu a mai fost la ședința solemnă din parlament prilejuită de Ziua Națională a României. Era, a fost și va fi ocupat.
Și o ultimă chestiune. Ce ar fi când unul din cei care cică sunt ocupați atunci când ești în WC să -ți bată la ușă și în loc de ocupat să-i zici… INTRĂ? Poate atunci se vor… dezocupa.
Gheorghe Marinel.