Ialomitastea
Nr. 1048, Anul , din 16-Februarie-2020



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
ALTEX
Editorial
Prin Wallachia bîntuie nu „coronavirusul”, ci Sarsailă plin de rabie!

Dacă pesede-alde şi Dăncilă ar fi dat 25 de ordonanţe noaptea, „ca hoţii”, erau scoşi haştagiştii în stradă şi se punea de-un prăpăd „colectiv”! Care haştagişti? Ăia care cîntă partitura lui Iohannis, la ordin de plată sau cambie. Javrele de curte ale sistemului tac acum, cînd un preşedinte extrem de abuziv îngroapă România puţin cîte puţin prin jocuri mizerabile. Un preşedinte care nu doreşte soluţii constituţionale, prin care ţara să fie guvernată! Bine, bine, guvernul prostituţiei de noapte a plecat cu trotineta, dar ce se schimbă? Avem un guvern interimar cu atribuţii limitate! O ţară fără guvern e o ţară în criză politică. Moţiunea i-a confiscat mandolina lui Sică drojdierul! Dar ce rost mai au prevederile Constituţiei, dacă Iohannis a hotărît, înaintea consultărilor legale, că va merge mai departe cu, păcate amărîte, antiromânul Orban? Asta înseamnă că la C.C.R. va fi uşor de demonstrat reaua credinţă a lui Iohannis şi sfidarea în relaţia cu Parlamentul. Nu mă interesează cine va fi premier! Mă interesează ce se va întîmpla cu românii, cu Sănătatea, cu pensiile şi salariile. Nu poţi să faci un român să trăiască mai bine doar arătîndu-i stelele de pe drapelul Europei şi epavele zburătoare americane! Mai trebuie nişte mici şi o halbă de bere! Mă interesează ca noul premier şi echipa sa să dezamorseze bombele cu ceas lăsate în şandramaua Orban.
Ştiind că nu vor mai fi la putere, în noaptea minţii lor, au adoptat, pe bandă rulantă, ordonanţe împotriva poporului român! Douăzeci şi cinci de bombe fără precedent:
- dublarea preţului la gaze, începînd cu luna Iulie 2020, deşi România deţine locul trei în Europa în ceea ce priveşte depozitul de gaze;
- dublarea preţului energiei, începînd cu decembrie 2020, poate şi pentru că la Porţile de Fier mai funcţionează doar două din şase grupuri energetice. Tăriceanu să trăiască... ştie el de ce!;
- ştergerea unei datorii uriaşe de 1,3 miliarde pentru două bănci străine şi altele, mult mai periculoase!
Nimeni pînă la Băsescu, Boc, Iohannis şi Orban nu şi-a permis o atît de flagrantă încălcare a statului de drept: abuz de putere, austeritate pentru popor, încetinirea creşterii economice, haos şi instabilitate în doar trei luni,  aducerea în ţară a F.M.I.-ului, împrumut de 40 de miliarde, blocarea pensiei minime. Jaf la scară planetară! Pe faţă! În doar trei luni, orbanismele turcane au făcut un dezastru de proporţii! Au slugărit numai corporatiştii străini! Agresiv şi plin de ură în discurs, Orban îşi plîngea de milă în ziua moţiunii! Validaţi în Parlament cu 220 de voturi, Orban şi caricaturile guvernamentale KWI-ste au fost dărîmaţi cu 261 de voturi. Moţiunea contra nemerniciei a trecut cu 20 de voturi mai mult decît moţiunea împotriva guvernului Dăncilă.
Cum e cu penalii, Herr Klaus? Au abonament pe toate liniile de metrou? Şi pe stînga şi pe dreapta? Dacă vrea Iohannis, pentru voi, doi plus doi fac cinci sau chiar 22. Îl contrazice cineva? Nu e de ajuns să-şi care creierul cu el, trebuie să-l şi folosească! Cum a obosit să facă acest lucru, îşi dă mîna cu ticăloşii pe sub masă! S-a murdărit pe mîini cu penalii, dar a uitat să se spele cu săpun! Ce mai conta un escroc penal pentru Klaus, dacă era la cheremul lui. Orban îl are consilier pe deputatul Remus Borza, condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție la un an închisoare cu suspendare, pentru săvîrşirea infracţiunii de conflict de interese, fiind acuzat că a direcţionat către societatea sa de avocatură contracte de asistenţă juridică, plătite de Hidroelectrica. Exclus din ALDE în 2017, pentru că a votat împotriva moţiunii de cenzură, în urma căreia a căzut Cabinetul Grindeanu, Borza este mare iubitor de centură. Fost consilier onorific al premierului Dăncilă, e acum consilier al lui Orban, demisul! În aprilie 2017, Borza, pe atunci membru A.L.D.E., susţinea necesitatea creşterii salariilor şi pensiilor demnitarilor, cu o declaraţie care a stîrnit vîlvă: „Trebuie să înţelegeţi că un demnitar nu poate să trăiască dintr-o mie de euro!”. Da’ românul care munceşte de se speteşte cum trăieşte cu 300 de euro pe lună? Încă o dovadă că P.D.L.-ul moşit de la Băsescu şi Boc rămîne acelaşi grup infracţional organizat, cu sprijinul „El lider maximo”. Băiat de treabă Sică! Are şi el comenzi securistice! La fel şi Herr Klaus, focalizat doar pe depesedizarea Parlamentului. Trebuie înţeles că P.N.L. nu mai este alcătuit şi întreţinut din şi de moştenitorii lui Brătianu, ci din trădătorii traseişti ai F.S.N., P.D.S.R., P.D.L., P.S.D., A.L.D.E., U.S.R., Pro România şi care… or mai fi. Vă amintiţi ce spunea P.D.L.-ista Anca Constantinescu: „Ciocul mic la ei, noi sîntem la putere!”. Peneliştii, gen Cîţu, Turcan, Costache, Anisie, Alexandru, cu tot pomelnicul lor, au intrat în depresie, dacă au dat vrabia din mînă pe ciorile de pe gard”,
Analfabeţii stăteau cu ochii căscaţi pe Dăncilă, ca să-i vîneze greşelile. Iohannis, însă, e lăsat în plata Domnului să analfabetizeze spaţiul public, să tolocănească verzi, uscate şi netoate. Un incult grav, care s-a andocat pe orbita coeliptică  a preşedinţiei. „Va apare”, în loc de „va apărea” e tot una la el! Iată de ce se crede inamovibil! Guvernul demis al lui Sică, tot o apă şi-un pămînt! Cîţu, un bîlbîit cronic. Făcut grămadă,  ministrul „Grindă Ştefan”, Costache, Alexandru şi Anisie, mari pandalii! La U.S.R. a căzut din pom o Prună, care mă duce cu gîndul că ar putea fi ruda fostei ministrese din „justiţia” lui Ciloş! Îşi mai aduce cineva aminte că în 2008 P.D.L., actualul P.N.L. a schimbat sistemul alegerilor întru-un singur tur ca să-şi păstreze primarii? Acum, ţine morţiş la revenirea în două tururi, ca să-şi pună primarii în locul celor de la pesede.
Scena politică românească e dominată de ipocrizie, mediocritate şi neputinţă. Presa se ţine numai de scandaluri, cazul Dincă a pus stăpînire pe televizoare, poate în mod voit, iar filmul marii marii prăbuşiri a României se desfăşoară în tăcere, dar sigur. Sub ochii noştri adormiţi au trecut la regionalizarea ţării. Deliberat, în organigrama unor ministere, judeţele au fost înlocuite cu regiuni. Guvernul Orban, un guvern calp, de simulanţi şi incompetenţi a dat startul reformei în administraţie, fără să-i îngăduie Constituţia.  Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Ministerul Fondurilor Europene au pus la cale modificări radicale ale organizării în teritoriu, prin eliminarea structurilor judeţene şi înlocuirea cu structuri regionale. Avem primii paşi în direcţia unei reforme administrative de anvergură, pe care au tot punctat-o, în ultima vreme, Orban şi superiorul său! Superior la sforării, nu la altceva. Pe motivul eficientizării activităţii, două instituţii,  respectiv, A.N.A.F., în 2013 şi  S.R.I., în 2019, au fost reorganizate pe baze regionale. În acest început de an, Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, a demarat o reformă internă, afirmînd că e adeptul regionalizării, exemplificînd, în speţă, Inspectoratul General al Jandarmeriei, care a propus o structură regională în locul celei judeţene, similară cu organizarea Poliţiei de Frontieră. Şi Ministerul Muncii a făcut primii paşi spre reorganizarea Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţiei Sociale (A.N.P.I.S.) şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.N.O.F.M.), bazată pe structuri regionale. Alt domeniu în care guvernul Orban a demarat astfel de acţiuni este Programul Operaţional Regional (P.O.R.), de gestionare a fondurilor europene. Sănătatea e şi ea în pericol de privatizare! Deşi preşedintele trebuie să intervină doar în mod formal în activitatea Guvernului, Iohannis şi guvernul lui au întors ţara cu fundul în sus, iar unii abia aşteaptă să se alegă praful de ea şi de noi! Vicepeședintele Comisiei S.R.I. îl avertiza pe Klaus Iohannis înainte de consultările de la Cotroceni cu partidele politice: „Iohannis, nu-ţi bate joc de Constituţie!” Există şi varianta suspendării!”. Oameni buni, mergeţi drept şi faceţi crucea mare, că prin Wallachia bîntuie nu „coronavirusul”, ci Sarsailă plin de rabie!

[citeste]
Klaus şi penele lui

Ceea ce se întîmplă acum e o alergare nebună cu ochii legaţi, care o să dea ţara cu capul de pereţi! Toate scandalurile sînt o perdea de fum, ca să nu putem observa cum România ni se scurge printre degete! Tăierea pensiilor speciale e păcăleala momentului! O gogoaşă umflată! O farsă grotescă! Parlamentul s-a prefăcut că le elimină. C.C.R. va dezbate abia pe 18 martie eliminarea pensiilor speciale. Pînă atunci, domneşte haosul în instanţe. La calculul final, cu ochii în soare vor rămâne doar aviatorii şi diplomaţii. Legea privind eliminarea pensiilor speciale, votată în Camera Deputaţilor, nu are rolul de a corecta inechităţile uriaşe, ci, doar, să marcheze un populism mizerabil, de care trag cu dinţii şi dreapta şi stînga. Dacă legea va cădea la C.C.R., asta se şi urmăreşte, 96 la sută dintre ele vor rămîne în picioare, printre care, sine die, pensiile parlamentarilor. Cei de la C.C.R. nu-şi pot tăia singuri creanga de sub picioare! Nu se mai poate face nimic! Săgeata a părăsit arcul, iar vîrful ei otrăvit va demola guvernul Orban.
Klaus se crede pe cai mari! Crede că i s-au aliniat toate planetele şi de aia a ajuns jupîn peste instituţiile statului. Pe scurt, Iohannis trebuie înţeles într-o singură cheie: e de pe la noi, dar nu-i de-al nostru! Şi-a montat un guvern de „şmecheri”, în care, dincolo de enunţarea publică a unor principii inexistente, a unor lozinci manipulatoare, cînd e vorba de interesul propriu, toţi se vor exceptaţi de la regulă. Miniştri „Guvernului meu” nr. 2 au promis că nu vor pune mîna pe ordonanţe de urgenţă, însă, în cîteva luni de guvernare, au record absolut la ordonanţe! Dacă îl mai lăsăm de capul lui după blocuri, Iohannis o să tragă într-o bună zi obloanele României! O să privatizeze tot ce a mai rămas al nostru: Hidroelectrica, CEC-ul şi Sănătatea… poate şi balamucul, adică Parlamentul.ro.
Odiosul guvern Boc a dat tonul! Boc, a închis zeci de spitale, pe vremea cînd „aiahoasca pătrunsese în ţară”, iar oamenii au murit în faţa spitalelor închise sau în drum spre altele. Klaus şi penele lui văd România ca pe o vacă de muls. Eterna lor vacă de muls! Cu un heirupism mizerabil au pus ochii şi pe Sănătate! Au scos de la naftalină programul de reformă al P.D.L., cu multe buboaie, încă active. Penele e, de fapt, pedele „apgradat”. După ce l-a ostracizat pe Arafat, Ministrul Sănătăţii propune privatizarea sănătăţii! Vrea ca spitalele private să acceseze fondurile de stat cu prioritate! Din acelaşi bazin financiar sărac să se alimenteze şi (mai ales) sistemul privat şi, din ce mai rămîne, spitalele de stat? Perspectivele sînt catastrofale pentru sănătatea românilor, ceea ce se şi doreşte.
Sănătatea e a statului, a naţiei române, nu a unui conglomerat de companii medicale şi farmaceutice private şi/sau corporatiste! Costache ăsta cu „chinejii” (la fel şi Orban, Turcan, Renate Weber & Co) vine din Sibiu, de la, de la ex- Bürgermeisterul „Hermannstadtului”, Iohannis, şi are un lanţ de clinici private! De cîştigat va avea privatul care, cu competenţa-i cunoscută va atrage fonduri pentru clasa de vîrf, care îşi permite tratamentul la privat. Pătura săracă va rămîne la stat, unde resursele de tratament vor fi modeste, adică aproape de „0”... de ochii lumii. Pentru cei cu salarii mici costurile cu serviciile medicale vor creşte. La privat se vor putea trata torţionari precum Augustin Lazăr, a cărui pensie poate acoperi 40 de pensii obişnuite! Aşadar, niciodată nu vom putea curăţa securitatea de securişti şi justiţia de securişti. Saltimbancii din „corul robilor” lui Iohannis, cu „educaţie” de sfinx şi calm olimpian, i-au aşteptat la colţ pe pesedişti, le-au dat în cap, le-au băgat capul după gratii, au pus ghiara pe pradă şi o sfîşie acum din toate părţile. România e o pradă pentru ei! Stăpîni pe junglă acum, se contorsionează, fac tumbe, se chinuiesc să fie adulaţi, să fie remarcaţi, să dea bine în faţa „prostimii”! Însă au venit şi huiduieli la pachet, iar acesta e un semn! Primul semn că peneleul este în pericol de a deveni un nimic. Un mare nimic. Nici măcar pentru mulţi dintre cei care i-au votat nu mai sînt de încredere. Cum să mai aibă încredere dacă mint şi înşeală! Cum să mai ai încredere în chiriaşul de la Cotroceni care a numit „plăcuţa suedeză” ca fiind opinie politică? Orban e cel mult un dansator şi cîntător la mandolină! Ca premier e zgomotos ca un motor diesel de tanc Leopard, ce poluează tot ce-i calcă şenilele şi trebuie interzis. Zgomot şi nimic! Asta e politica peneleilor!
Cu toate acestea, stînga lui Ciolacu are de lucru doar în buzunar! Cînd vom avea o stîngă eficientă şi vizionară? Cînd, în care secol, nu vom mai avea zeci de mii de copii care adorm flămînzi? Cînd?, cei peste 50 la sută dintre românii săraci, de la sate, vor înceta să-şi facă nevoile în fundul curţii? Pilăria pesede a fost înlocuită cu pilăria penele. Băiatul şi fata lui tata sînt trendul care face legea în rîndul funcţionărimii înalte. La mic dejun, prînz şi cină, doar alegeri anticipate! De ce nu, pensii şi salarii anticipate, de ce nu, autostrăzi anticipate? Nu buletine cu cip, necesare mondialiştilor pentru statistici secrete, focare de epidemii, virusuri, boli, mişcări, exterminări, emigrări şi monitorizarea fiecărui cetăţean al globului, care va avea o fişă medicală, undeva, stocată, în computerele lor. Merită să arunci ţara în foc ca să satisfaci orgoliile lui Iohannis, neputinţele lui Orban, alunecările de teren mintal ale hoardei de incompetenţi şi cerinţele stăpînilor externi?
Despre care economie vorbesc nelegiuiţii, cînd industria ţării e la pămînt şi agricultura, în aer? Trei decenii au distrus tot ce era stabil şi nu mai au de unde da pensii şi salarii, decît din împrumuturi fără egal în toată istoria noastră. De ce nu avem căi ferate verificate, reparate şi repuse în funcţionare sigură, la viteze similare cu cele de afară? Trenurile deraiază de pe linii, pentru că nici măcar o linie feroviară modernă nu avem. Spitalele au în dotare unelte din Evul Mediu, tavanele şcolilor cad peste elevi! Nu avem autostrăzi cap-finiş (Ceauşescu preconizase o reţea de cca. 3.500 de km). Decalajul sat-oraş e uriaş! Zeci de sate şi mii de gospodării, fără curent electric şi fără acces la gaze, deşi România dispune de resurse care pot acoperi tot consumul intern! Pentru că un cretin de la Parlamentul Europei înstelate a afirmat că, gazele din Marea Neagră sînt ale U.E., nu ale României?! Sărăcia umblă desculţă de la nord la sud, de la este la vest! Avem numai patri(h)oţi pe linia celor două palate! Patrioţi, în ghilimele! Avem diversiuni multe şi grosolane; blazare, cinism şi metafizică ieftină! Politica lor e un bal mascat.
Cum peneliştii şi iohanul lor au purtat tot timpul măşti din import, cetăţenii n-au ştiut cu cine au de-a face. Pînă au pus mîna pe os se dădeau nişte cîini de casă, patrioţi declaraţi şi naţionalişti profunzi. Au scheunat cum au ştiut mai artistic şi-au căpătat osul cel mare. În România nu se mai face politică, ci dans la bară pe banii românilor. Iohannis are optica lui Soros, care a declarat într-un interviu că „nu-i pasă că acţiunile sale imorale au executat naţiuni întregi”. Omul sistemului are multiple calităţi şi este cea mai dresată fiară, fără de care nu se mişcă nimic. Asta-i „România normală” a lui Iohannis! Orban se preface că se dă de ceasul morţii ca să salveze ţara! S-a împrumutat masiv cu cele mai mari dobînzi, da’, pe ce a cheltuit banii nu ne spune! Numai epoca Băsescu a împrumutat atît de mult! Nu şi-au stors creierul în sensul unor soluţii interne, s-au înfipt, precum găina, în bani de împrumut, pe care cetăţenii îi vor returna. O soluţie la îndemînă pentru a aduce bani la buget ar fi scuturarea ţării de paraziţii puterii! Dacă s-ar tăia drastic din funcţionărimea cumnaţilor, nepoţilor, soacrelor, verilor şi a tuturor nerozilor înrudiţi cu „barosanii”, dacă s-ar anula pensiile speciale, cu banii adunaţi s-ar putea plăti pensiile anticipat, s-ar face şi autostrăzi şi căi ferate moderne.
Reducerea numărului de parlamentari şi funcţionari aferenţi, reducerea numărului de ministere şi instituţii guvernamentale, ar trimite politicienii la muncă şi ar reduce uriaşa povara a cheltuielilor publice. Deficitul din buget vine din moştenirea lui Băsescu şi Boc, care au tocat tot, au tăiat la sînge, încît nu mai aveau bani nici pentru hîrtie igienică în cele trei palate, iar românii, nici de şosete. Regimul dictatorial Băsescu-Boc, care, spre a se lungi la putere, a favorizat sistemul corupţiei în justiţie, sistemul corupţiei generalizate! Corupţia continuă să-şi exercite influenţa nu doar în mass-media, ci şi în Parlament, Guvern, ministere, administraţie şi justiţie, aşa că, să-i dăm dreptate marelui actor Constantin Tănase, ale cărui cuplete ar trebui puse pe frontispiciul celor trei instituţii: „De la Nistru pân-la Tisa,/ Tot românu plânsu-mi-s-a/ Că sunt vremuri anormale/ Nu-s parale// Dar zicând în alt registru:/ Dacă ai ajuns ministru/ Ai scăpat de angarale/... Sunt parale!” (Constantin Tănase, Nu-s parale) [citeste]
„Un fleac, ne-aţi ciuruit !”

Dacă n-ar ieși ca Pediculus humanus (exact, ca păduchele de cap am vrut să spun) în frunte, nici„Un fleac, ne-aţi ciuruit !” eu n-aș scrie atât de des despre Liiceanu Gabriel. Doar că el nu se lasă. Bunăoară, de curând a pus pe pagina lui de Facebook un interviu apărut în Ziare.com pe 30 mai 2019. Dar, exact ca-n bancul cu ardeleanul care-și ascute brișca deoarece abia acum a aflat cine i-a luat gâtul lui Mihai Viteazul, așa și eu... abia acum am văzut interviul.
Să vă spun de la început... sunt de acord cu o parte dintre ideile lui Gabriel expuse acolo. De exemplu, cum să nu fiu de acord cu: „Am fost fascinat de oameni foarte inteligenți , de genii aș putea spune, care au spus tâmpenii cu nemiluita... cu Einstein în frunte, cred că îl dau exemplu.(...) Este, cum să vă spun ... prostia la vârf este incredibilă. Ajungi să ai confuzie morală, pe bază de prostie intelectuală”.
Aș duce ideea până la capăt... bunăoară, dacă la „baza de prostie intelectuală” adăugăm și baza de ticăloșie și de ipocrizie, ambele profund intelectuale, să vedeți ce iese: „Dumneavoastră ați spus în cuvântul pe care ni l-ați adresat că nu știți dacă ați fost la înălțimea exigentelor măcar a unei părți din intelectualitatea româna. Fac parte din acei cărora li s-a lipit eticheta de «intelectual al lui Băsescu» și aș vrea să spun cu această ocazie că ați fost la înălțimea unei bune părți a intelectualității din țara asta. (...) Asta înseamnă tocmai că s-au recunoscut cu valorile lor în activitatea dumneavoastră. Timp de 10 ani cât ați fost, sunteți președintele României, nu ați făcut decât sa ne așezați pe drumul pe care noi, cei care credem că știm care e binele în chip matur al României, trebuia să ne așezăm. Și pentru asta vă mulțumim!” (Gabriel Liiceanu, discurs la ceremonia de decorare de la Palatul Cotroceni, 9 mai 2014).
Faptul că Petrov a fost la înălțimea exigențelor intelectualului Gabriel și că l-a așezat pe dânsul în drum... pardon, PE drum, am vrut să zic, nu poate decât să ne bucure. Sunt, așa cum vă spuneam, de acord! Dar, trecând peste „afiliația de idei” dintre mine și „Carpatul gândirii”, vă mărturisesc că mai degrabă altceva mi-a atras atenția în interviu. Este o idee care revine tot mai des în discursul lui Liiceanu, și anume că dizidența într-un regim autoritar e profund nefolositoare și e doar o manifestare a unei sminteli individuale. Iată: „Nu cred că poți să judeci oamenii care, în regimurile totalitare, nu au nebunia de a-și sacrifica viața, fără ca nimeni să știe. Gulagurile sunt pline de oameni care au murit eroiu aninimi […] În regimurile brutal totalitare, mai ales în prima parte a instaurării comunismului, cum a fost și la noi, în vremea lui Gheorghiu-Dej, vorbele care nu conveneau, gândurile exprimate fără rezervă însemnau să plătești cu viața”.
... iar după ce ne pregătește în acest fel, continuă cu o aparentă candoare care mă face praf:
„...Într-o societate totalitară, în care gradele de complicitate sunt fatale și simplul fapt că trăiești acolo te impurifică, pentru că faci gesturi fără de care nu ai mai putea exista, nu ai mai avea acces la mijloace elementare de subzistență, iar complicitatea se năștea în mod difuz, fără ca măcar să îţi dai seama -erai pus o dată la nu știu câți ani să semnezi o adeziune. Reușiseră să facă acte formale din lucruri care, judecate ulterior, puteau fi judecate drept complicități explicite. Or, nu erau”.
Deci, cetățeni, ce-avem noi aici: Gabriel ne spune că mai semna omul câte-o adeziune, nu știm la ce anume, important e că se întâmpla firesc, inocent, „...fără ca măcar să îți dai seama” și zău dacă asta reprezenta vreo complicitate, cât de mică. Poate că nu v-ați fi așteptat la o asemenea îngăduință de la semnatarul „apelului către lichele”. Ba să vă așteptați, dragilor, căci el vede lucrurile în acest fel nu de azi, de ieri... ci așa a judecat mereu. Pe 20 ianuarie 2018, în Piața Universității, cu șapca pleoștită pe urechi și cu steagul „Vă vedem din Sibiu” în spate, ca să nu-l tragă „corentul”, iată ce ne mărturisea domnia-sa: „[…] Viața mea s-a-mpărțit ferm între două regimuri: cel în care, așa cum vă spuneam, gesturile eroice se făceau pe cont propriu, pentru că iradierea lor era nulă... nu-lă ! Omul ăla care și-a dat foc pe pârtie, n-a contat... (cineva i-a suflat numele, deoarece Gabriel, o mare conștiință civică, nu-l reținuse - n.n.) ...a, Babeș... da’... sunt unii care vin și spun « atunci nu vorbeai »... dar nici nu se punea problema, că aveai un căluș în gură, nu se punea problema...” (zău, maestre? ăștia împilați de regim și cu călușu-n gură, plecau pe la burse în Germania? - n.n.) Azi nu mai suntem în situația asta, e normal ca în clipa în care istoria ne-a scos călușul din gură să ne purtăm ca ființe libere... este o măgărie să mi se spună «atunci nu vorbeai când aveai călușu-n gură, și-acum ești vocal» . Știu pe unii care au jucat un rol de dizidență care vin cu acest argument odios”.
Odios, nu? Maestre, cum să vă spun, nu știu dacă sunt cimitirele pline de dizidenți anonimi, dar matale, dacă făceai oleacă de dizidență în celălalt regim, matale, zic, nu erai un anonim... și nu cred că taman la cimitir te trimiteau băieții. Adică, spun, ce puteai să pierzi? N-ai mai fi fost cercetător, într-un post călduț, la Institutul de Istorie a Artei? N-ai mai fi mers la serviciu pe Calea Victoriei? N-ai mai fi prins burse în Germania? Așa că -mă gândesc eu -... căluș-căluș, dar asumat, maestre. Acceptat și molfăit cu grijă ca să nu scape ceva pe lângă... „Aici noi vorbim de felul în care poate să-și traiască cineva viața în condiții de totală imoralitate a societății, pentru că societățile totalitare sunt imorale, în esența lor. Îți răpesc libertatea și îți dictează comportamentul de la un capăt la altul.(...) Bătălia pe care o duceai tu cu tine, vorbesc din punctul meu de vedere, era să te porți ca și cum ai trăi într-o lume normală. Trebuia să te agăți cu disperare de ideea că nu ești chiar atât de căzut cum vor ei să te facă”.
Nimic n-aș fi spus eu despre toate acestea, dacă acest superintelectual nu și-ar acorda într-un mod nerușinat și necontenit circumstanțe atenuante pentru orice, minimalizând, în același timp, meritele celor care au făcut ceea ce el nu a făcut. El va privi mereu cu seninătate faptul că l-a lingușit în mod dezgustător pe Petrov... că a susținut bombardamentele N.A.T.O. din fosta Iugoslavie și că a justificat grămada de victime colaterale... că i-a cerut favoruri lui Dan Radu Rușanu pentru înlesnirea acordării unui credit, la care, în mod normal nu ar fi avut dreptul... apoi lui Decebal Taian Remeș dorind scutirea de taxe și penalități pentru editura pe care o conducea... și câte altele... că a adulat monstrul numit D.N.A... Căci mereu lui toate cele I S-au cuvenit! iar celorlalți, nu. Pentru el a fost moralL, iar pentru ceilalți, nu.
Și nu cred că există o mărturie mai bună pentru această atitudine decât răspunsul pe care l-a oferit presei, când a fost întrebat dacă știe cât a costat transportul ilustrei sale făpturi, la Neptun, în iunie 2007, pe când se plictisea Petrov că n-avea cu cine să stea la „un pahar de vorbă și-un șpriț de vin”: „...Ceea ce a făcut preşedintele Traian Băsescu mi se pare că este primul gest firesc pe care îl face un şef de stat ca omagiere a inteligenţei unei ţări... Nu pot fi întrebat de ce merg pe bani publici, pentru că nu eu trebuie să verific condiţiile călătoriei, pentru că eu sunt invitat. (...) Faptul că nişte intelectuali au cheltuit 10.000 de euro sau ce sumă s-a vehiculat mi se pare un fleac ”.
Așa zic și eu, asta-i o scenă din filmul cu replica „Un fleac, ne-aţi ciuruit”, „maestre”!

Luminița ARHIRE
ART EMIS ACADEMY
Aranjament grafic - I.M.
[citeste]




Sondaj
?




ALTEX
hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.