Ialomitastea
Nr. 980, Anul , din 21-Iunie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
euroinvest tel-a
itp-a
duo manager
lunca_2012
TARG APICOL
Cultura - Sanatate
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII LA CEA DE-A X-A EDIŢIE A FESTIVALULUI VLĂSIEI

Muzeul Naţional al Agriculturii a participat, în ziua de 17 iunie 2018, pentru a zecea oară consecutiv, la Festivalul Vlăsiei, manifestare devenită deja tradiţională, organizată de Primăria comunei Moara Vlăsiei, din judeţul Ilfov.
La această ediţie a Festivalului Vlăsiei, Muzeul Naţional al Agriculturii a prezentat miilor de participanţi ,,POVESTEA ŢESTULUI” – demonstraţii practice de frământat şi copt pâine la ţest, pâine oferită spre degustare privitorilor, şi expoziţia ,,AGRICULTURĂ VECHE ROMÂNEASCĂ” - cuprinzând obiecte muzeale arhaice, de care s-au folosit strămoşii noştri pentru obţinerea ,,pâinii cea de toate zilele”; au fost distribuite pliante promoţionale editate de muzeu.
În acest an, pe Platoul de la Canton s-au înregistrat aproape zece mii de participanţi, atât expozanţi, cât şi vizitatori, care s-au bucurat de un festival gastronomic, spectacole de muzică uşoară şi populară susţinute de ansamblurile artistice şcolare din Moara Vlăsiei şi comuna Puhoi, din Republica Moldova, ansamblul coral „Mărgăritare” şi fanfara din localitate. Actori de peste Prut au prezentat, pe scena Căminului cultural, piesa de teatru „Cerere în căsătorie”, de A.P. Cehov.



[citeste]
24 Iunie, Ziua Universală a Iei româneşti

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie, pentru a promova cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii.
Comunitatea „La Blouse Roumaine” a propus în 2013 ca ia să devină brand de țară. În același an a organizat, pentru prima oară, Ziua Universală a Iei, în aceeași zi în care este sărbătoarea de Sânziene. În scurt timp, evenimentul a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de țări de pe șase continente. Totul pentru a promova bluza tradițională și obiceiurile românești
Unii istorici presupun că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cel mai vechi civilizații din Europa. Cultura Cucuteni era răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia.
Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor. Din basoreliefurile de demult, care îi înfățișează pe daci, poți observa în portul acestora cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi (cioareci, ițari). Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, vâlnic, fotă sau opreg.
Dacă în cazul bărbaților vorbim de cămăși populare, în cazul femeilor folosim termenul de ie populară. Acestea aveau semnificații multiple: acopereau goliciunea trupească, transmiteau un mesaj pentru comunitatea din care făcea parte persoana (unele ii se poartă la nunți, botezuri, altele arată statutul social, meseria, vârsta) și au semnificații magico-religioase (prin motivele, cromatica și lucrătura folosite).
Ia era realizată la început din in, cânepă, lână, iar mai târziu și din bumbac tors la fuior. Era împodobită preponderent cu broderii la mâneci, piept și gât.
Caracteristicile iei sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și spate de mânecă), încrețul, altița (bandă lată, elementul definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături prin care se îmbină bucățile textile). O altă caracteristică a costumului femeilor este folosirea culorii, fondul țesăturilor din in, cânepă sau lână fiind alb.
Cămașa era confecționată din pânză de in sau de cânepă, din borangic sau mătase. Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat poziționat central. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție, de aceea vom întâlni multe simboluri cu semnificații magice sau benefice.
Croiala iilor este diferită de la o zonă la alta. Vom întâlni astfel cămașa cu altiță (Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Bran și Covasna), cămașa cu tăblie (în regiunile Hunedoarei, Pădurenilor și Aradului), ia cu umăr (Transilvania, Sibiu, Făgăraș), ia cu ciocănele sau ia de Săliște, cămașa cu lăncez (Valea Bistriței, Neamț, Bucovina, sudul și estul Transilvaniei), cămașa cu chipet sau ciupag, cămașa încărcată, cămașa cu platcă (Maramureș și Bihor).
Punctele de cusătură sunt: punctul înaintea acului, tighelul, tighelul în scăriță, lănțișorul, drugul, punctul la un fir, festonul, crucea (musca), punctul bătrânesc (gras), brăduți, obinzeli, gurița păpușii în obinzeli, pitișoare, păianjenul, șabac „în foarfeci”, șabac „gurița păpușii”, șabac, bătaia, dintele, mofturi, brânelul, punct de Banat, tăietura, cârligelul, încrețul, crețul, crețul de Gorj, crețul „creasta puiului”, crețul de Maramureș, crețul „în stâlpi”, crețul „în codrii”, pânza încutată, ciupagul, cheița „purecel”, cheița „în piciorușe”, cheița „frunze”.
Ia sau „cămașa cu altiță” face parte din portul popular românesc al femeii și leagă istoria de odinioară de istoria actuală a noastră, a tuturor. Ea reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime apartenența la o comunitate, la o regiune, să exprime stări sufletești și evenimente importante sau uzuale din viața omului (nunți, botezuri, sărbători religioase, statusul marital, zona de apartenență), precum și modificări care apar odată cu influențele venite dinspre lumea orașului.
De-a lungul timpului, oamenii au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și uzual, la muncile câmpului. O mare importanță o are cromatica, astfel fetițele și fetele tinere poartă pe fondul alb broderii cusute cu galben auriu și portocaliu, femeile care au copii albastru, femeile recent căsătorite roșu, iar albastru închis și negru sunt culorile pe care le poartă femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, iar firului negru i se adaugă combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde, albastru.
La Muzeul Judetean Ialomita s-a organizat, odată cu evenimentul ,,Noaptea Muzeelor, expoziţia ,,Ia – element de identitate etno-culturală” ce se inscrie în programul Centenar al Marii Uniri. Ȋn cadrul expozitiei, publicul se poate bucura de piesele de patrimoniu ale muzeului, unele dintre acestea dâtand de la începutul secolului al XX-lea.
„Costumul popular este un preţios document artistic, social şi istoric.” (Leocadia Ștefănucă, Culegere de cusături populare)

Muzeograf,
Marin Mioara
Relaţii cu publicul,
Popa Roxana
[citeste]
Eminescu și țara de dor

Biblioteca Județeană ”Ștefan Banulescu” Ialomita a organizat miercuri, 13 iunie 2018, in incinta Centrului Cultural UNESCO ”Ionel Perlea, sala Studio, activitatea intitulată ”Eminescu și țara de dor” dedicată comemorării a 129 de ani de la trecerea in neființă a ”poetului nepereche a carui operă învinge timpul”, Mihai Eminescu. Născut la 15 ianuarie 1850 în Botoșani și decedat la 15 iunie 1889 în București, Mihai Eminescu a fost socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Tudor Vianu susținea că ”Eminescu n-a trebuit să se lupte cu limba, așa cum au făcut unii din emulii săi de mai târziu. I-a fost de ajuns să se așeze în curentul limbii și să-și înalțe pânzele în direcția în care sufla duhul ei”. Eminescu a fost socotit de cititori români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit și „Luceafărul poeziei românești”. Mihai Eminescu s-a stins din viață la 15 iunie 1889.
Invitata de onoare a evenimentului a fost doamna profesor Paula Romanescu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Academiei Europene de Științe Literatură și Artă este autoarea a peste 20 de volume de poezie, eseu, proză (dintre care «Ecoul umbrelor / L’écho des ombres», «Zăvor de iarbă / Verrou d’herbe» ; “Întâmplarea ca o viaţă de om») şi a peste 50 de volume de traduceri în/din limba franceză.
Manifestarea a debutat cu cuvântarea susținută de doamna Elena Balog, director al Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița, urmată de recitalul poetic al doamnei bibliotecar Florea Ecaterina, numit „Doina” de Mihai Eminescu, continuând cu prezentarea eseului de creație literară „Comparație între Horațiu și Mihai Eminescu” de către Andreea Vezman, elevă a Colegiului Național ”Mihai Viteazul” Slobozia.
Preluând cuvântul, scriitoarea Paula Romanescu a reușit sa capteze publicul din sală, combinând fragmente din poezie și proză ale lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Ștefan Augustin Doinaș etc. Aceasta a reușit să transmită mai mult decât emoție și informație, a reușit să provoace fascinație.
În cadrul manifestării, pe un fundal de muzică eminesciană, au fost prezentate publicului volumele Ca o frunză de arțar pământul, Mona lisait…, Lung drumul întoarcerii în no și „Zăvor de iarbă”, alături de ultima apariție editoriala a domniei sale, ”Jurnalele de călătorie”, Editura Betta, 2017.
Mulțumim pentru prezență elevului Sebastian Tableț de la Liceul de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia, care ne-a încântat cu acorduri la pian, scriitorului Șerban Codrin, doamnelor profesor Stan Loredana și Ruginescu Ramona de la Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Slobozia și tuturor celor care s-au alăturat cu interes acestui eveniment dedicat comemorării ”Luceafărului poeziei românești”.
„Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vitejii pe cer în depărtări, până când acest pământ sa-și strângă toate sevele și să le ridice în țeavă subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, consemna George Călinescu.

Alexandra STATE, Vali ȘERBAN

[citeste]
Alte titluiri la Cultura - Sanatate
Dialog literar între scriitorii ialomițeni și ... oltenițeni
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: PĂPUŞĂ FOLCLORICĂ (CĂLUŞAR)
Filme la Casa de Cultură Slobozia




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
TURNEU SATORI
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.