Ialomitastea
Nr. 1048, Anul , din 16-Februarie-2020



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
ALTEX
Prima paginaVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Cea din urmă fotografie a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar de suflet al istoricului Georgeta Filitti pentru Muzeul Județean Ialomița

Cea din urmă fotografie oficială a M.S. Domnitorului Alexandru Ioan I. Cuza împreună cu ofițerii care alcătuiau Statul Major General al Armatei Române (carton imprimat, 43/56 cm, nr. inv. 1786) a fost imprimată în anul 1866 la tipografia Rabovsky și face parte din patrimoniul cultural administrat de Muzeul Județean Ialomița. Piesa de patrimoniu a fost donată în anul 2005 de către cunoscutul istoric, dr. Georgeta Filitti, alături de alte obiecte deosebit de importante pentru istoria modernă.
Planșa cuprinde fotografia domnitorului Alexandru Ioan I. Cuza în medalion central, înconjurată de fotografiile a 95 de ofițeri care făceau parte din Statul Major General al Armatei Române.
În partea inferioară, tabloul prezintă o legendă cu numele ofițerilor prezenți în medalioanele din jurul domnitorului. Printre acestea recunoaștem nume cu o rezonanță deosebită în istoria României moderne, precum: generalul Ioan Emanoil Florescu, șef al Statului Major General și ministru de război, generalul Savel Manu, ministru de război, medic general Carol Davila, cel care a modernizat serviciul medical militar și civil, a înfiinţat Facultatea de Medicină și mulți alții ale căror acțiuni au contribuit în mod decisiv la modernizarea statului român.
Tabloul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza, după abdicarea forțată, de către o parte dintre ofițerii care constituiau Statul Major General, marchează prețuirea acestora pentru fostul domnitor și recunoaşterea rolului pe care acesta l-a avut în reformarea și modernizarea armatei Române.
Pentru mai bună înțelegere a amplitudinii transformărilor efectuate în sistemul militar pe parcursul celor șapte ani de domnie, vom puncta câteva dintre principalele reforme aplicate de către domnitor.
Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 a fost urmată de o serie de vaste reforme în scopul accelerării procesului de modernizare a tânărului stat.
În contextual unui statut internațional incert – Imperiul Otoman şi Austria nerecunoscând unirea – și al unei Europe în continuă prefacere, Alexandru Ioan I. Cuza a fost nevoit să acorde o atenţie deosebită reorganizării și modernizări armatei. Modelul ales a fost cel al armatei franceze, opțiune bazată nu doar pe faptul că la acea vreme aceasta era cunoscută ca cea mai modern armată, ci și pe o afinitate a domnitorului român pentru Franța și împăratul Napoleon al III-lea. Cooperarea între cele două state își are originile imediat după semnarea Tratatului de Pace de la Paris, când în Moldova au fost repartizați ofiţeri francezi pentru a se ocupa de pregătirea armatei.
Principalele etape ale reorganizării și modernizării armatei au fost:
În aprilie 1859 a fost declanșată unificarea armatelor Moldovei şi Munteniei.
La 12 noiembrie 1859 s-a înfiinţat Statul Major General în fruntea căruia a fost numit generalul Ion Emanoil Florescu.
În 1862 a fost în fiinţat Ministerul de Război al Principatelor Unite, prin contopirea Ministerelor de Război de la Iaşi şi Bucureşti.
În 1863 Statul Major General este reorganizat în patru secţii: lucrările corespondenţei oastei, lucrările topografice, lucrările de geniuşi de artilerie şi lucrările publice care reveneau armatei.
Tot acum sunt introduce înrolarea prin conscripție, uniforma și echipamentul unic.
Efectivele armatei au ajuns de la 13.000 combatanți în 1859 la 43.500 în 1866.
În 1866 armata era compusă din următoarele arme: infanteria (compusă din regimente de linie şi batalioane de vânători), cavaleria (din regimente de lăncieri şi vânători), artileria (dintr-un regiment de artilerie cu şase baterii şi un divizion de pontonieri), geniul (dintr-un regiment cu două batalioane), flotila (din companii de marinara şi navele respective).
Totodată, în perioada domniei lui Cuza a fost realizată organizarea jandarmeriei, a trupelor de administraţie, intendenţei, precum şi a serviciului sanitar, în fruntea căruia a fost numit dr. Carol Davila.
Tot acum se pun bazele unui învăţământ militar performant, având la bază modelul francez.
La încheierea domniei, domnitorul a lăsat României o armată modernă, înzestrată şi instruită, un Stat Major General şi unul princiar, un Comitet Consultativ și un Consiliu Permanent al Instrucţiunii, șapte regimente de infanterie, două de cavalerie, unul de artilerie, câte un batalion de vânători, de geniuşi de pompieri, o flotilă fluvială, o armată regulată însumând circa 20 000 de ostaşi, la care se adăugau 25.000 de grăniceri şi dorobanţi.
Muzeograf dr.
Cernău IoanValentin
( )




Sondaj
?




ALTEX
hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.