Ialomitastea
Nr. 1006, Anul , din 14-Decembrie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
ALTEX
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
ALTEX
Cultura - SanatateVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Centenarul Marii Uniri

Indiscutabil, pentru tot românul, cel mai fast eveniment din istoria noastră l-a reprezentat făurirea României Mari, un proiect și un proces ce s-au finalizat odată cu Unirea de la 1918.
Gândindu-ne la momentul sublim și solemn de la Alba Iuia putem spune că secretul miracolului românesc de atunci trebuie căutat printre cei mai străluciți artizani, în pleiada de mari intelectuali impresionantă ca număr și ținută morală pe care i-au avut și în care au crezut românii atunci, de la modelatori de suflete (Octavian Goga, Iuliu Hossu, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu) la oameni politici precum Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Aurel Vlad, etc.
Cu toții știm că la 1 decembrie 1918, într-o atmosferă înălțătoare, încărcată de entuziasm s-a realizat ultimul act al Unirii tuturor provinciilor românești în hotarele unui singur stat unitar și suveran.
Finalizarea acestor strădanii presărate cu multe jertfe a fost exprimată în hotărârile Sfatului Țării de la Chișinău (27 martie 1918), Congresului General al Bucovinei de la Cernăuți (28 noiembrie 1918) și Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918).
La CHIȘINĂU, în 27 martie 1918, declarația Sfatului Țării menționa: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna „SE UNEȘTE CU MAMA SA ROMÂNIA”. Basarabia a fost de fapt prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.
La CERNĂUȚI, în 28 noiembrie 1918, Consiliul Național din Bucovina a votat unirea provinciei cu România: „Noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colaciu și Nistru cu Regatul României”.
La ALBA IULIA, în 1 decembrie 1918, hotărârea a fost astfel formulată: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”.
Pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia s-a făcut cumva într-un timp relativ scurt prin dăruirea unui număr de 3000 de soldați numai pe teritoriul județului Alba. Au fost asigurate gărzi militare românești în toate gările, s-au asigurat liniile ferate, șoselele, podurile, tunelele din toate zonele principale.
Pe lângă formațiunile militare au fost luate măsuri de pază și siguranță menite să asigure întreg sprijinul de care era nevoie. Astfel siguranța în oraș a fost pregătită prin posturi de observație plasate prin acoperișurile caselor și turnuri ale unor biserici ce ofereau o bună vizibilitate tuturor împrejurimilor.
Cetatea Alba Iulia, locul unde urma să se țină adunarea, a fost asigurată ca pază de un puternic detașament militar. Toate intrările și ieșirile au fost asigurate prin „cordoane” armate, indicațiile fiind primite de la ofițeri și subofițeri.
Câmpia din jurul orașului Alba Iulia era înconjurată la mare distanță de un cordon întreg de soldați și ca nici măcar un pericol să nu submineze cumva toată această desfășurare de forțe, clădirea Adunării Naționale a fost înconjurată cu trei coloane de avan-posturi dispuse până la marginile localității.
În urma acestor pregătiri, actul măreț, actul unirii Transilvaniei cu România, pecetluit la Alba Iulia, a avut un ecou răsunător atât în țară cât și în afara granițelor. Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina de aur a istoriei românești realizată cu o dorință arzătoare din adâncurile conștiinței acestui popor.
În marea sa iubire de neam, scriitorul Emil Cioran spunea: „Niciodată nu vom putea încorona România cu un nimb istoric dacă fiecare dintre noi nu va trăi cu o pasiune vijelioasă și dureroasă toate umilințele care au umplut tristul nostru trecut”.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Bibliografie:
1. Țurcanu, Ion – Unirea Basarabiei cu România în anul 1918, Chișinău, 1998;
2. Scurtu, Ioan – Alba Iulia 1 decembrie 1918, editura Sport Turism, București, 1998.

Bibliotecari,
Florea Ecaterina
Petre Florina
( )




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.