Ialomitastea
Nr. 1006, Anul , din 14-Decembrie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
ALTEX
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
ALTEX
Cultura - SanatateVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Muzeul Național al Agriculturii prezintă: Tulnic

Considerat un adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, cu formă tubulară, deschisă la ambele capete, care produce sunete muzicale cu ajutorul curentului de aer dirijat prin interiorul său. Instrumentul face parte din moştenirea culturală a poporului român. De obicei, în trecut, la acest instrument cântau nevestele şi fetele, anunţând evenimentele din cadrul familiei sau din comunitate. Localnicii folosesc şi acum tulnicul atât ca instrument muzical, cât şi ca mijloc de comunicare, substituind cu succes încă telefonul mobil în satele risipite prin munţi. Pentru cel de-al doilea rol practic al tulnicului, utilizatorul trebuie să ştie atât cântările specifice care anunţă plecarea la diferite munci şi etapele de lucru, cât şi pe cele destinate unui eveniment major din viaţa omului şi a comunităţii: naştere, botez, nuntă sau deces. În trecut, sunetul său punea pe fugă animalele de pradă sau anunţa primejdia unui război, iar pe timp de pace înlocuia dangătul clopotelor de biserică, anunţând sărbătorile creştineşti.
Tulnicul reprezintă unul dintre cele cinci tipuri de bucium, întâlnite pe povârnişurile de miazăzi şi de răsărit ale Carpaţilor, în munţii din nordul ţării şi din Munţii Apuseni. În general, instrumentele din familia buciumului se prezintă sub forme tronconice drepte, curbate sau răsucite, realizate din fier, lemn sau scoarţă de tei, lemn de brad sau din scoarţă de cireş. În general, tulnicul are lungimea variabilă de la 1,5 m până la 3 m. În alcătuirea tulnicului intră două doage lustruite, lipite cu răşină şi fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad.
Primul lucru pentru confectionarea acestui instrument este alegerea materiei prime. Lemnul trebuie să fie neapărat de molid, pentru că trunchiul arborelui şi ramurile sale cresc drept şi pentru sonoritatea sa. După ce lemnul a fost ales din pădure, acesta se curăţă de coajă şi se ciopleşte în opt muchii, lăsându-se apoi la uscat, la temperatura camerei. Urmează „văsălirea” lemnului, cum spun artizanii, operaţie prin care se lustruieşte faţa viitorului instrument cu cuţitoaia. După şlefuire, se despică lemnul pe lungime cu ajutorul unui fierăstrău cu dinţi mici, apoi se scobeşte miezul cu o cuţitoaie specială, până se obţin două doage perfect egale. Se dă apoi formă muştiucului cu ajutorul unui cuţit teşit la vârf. Cele două doage ale tulnicului se lipesc cu răşină de brad, apoi se cercuiesc prin dublă înfăşurare cu 16 legături de nuiele subţiri de jneapăn. Făurirea instrumentului se încheie cu decorarea şi lustruirea finală, ce se realizează cu şabloane de fier încins, cu aparatul de pirogravură sau, mai rar, prin pictarea unor motive geometrice şi florale.

Un astfel de tulnic se găseşte şi în Colecţia Muzeului Naţional al Agriculturii, a fost achiziţionat din localitatea Viziru, județul Brăila, şi datează din anul 1957. Acesta este din lemn de molid, lemn moale cu fibră evidenţiată, specific artizanilor din Ţara Moţilor. Este de formă tronconică, dreaptă, deschisă la ambele capete şi cu muştiuc la unul din capete. Corpul are o lungime de 2080 mm, un diametru interior la început de 25 mm, iar spre capătul opus de 90 mm. Prezintă un înscris: "AMINTIRE TÂRGUL DE FETE MUNTELE GĂINA 1957" pe suprafaţa lemnului şi câteva motive geometrice pirogravate.

Muzeograf Claudiu Ionuţ Şerban
Foto Claudiu Ionuţ Şerban
( )




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.