Ialomitastea
Nr. 988, Anul , din 17-August-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
Prima paginaVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: 9 Martie - Mucenicii

Pe 9 Martie, a noua zi după ziua Babei Dochia, românii serbează ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia în calendarul creştin ortodox, în acelaşi timp şi zi de sărbătoare, dar şi de muncă, care marchează, pe stil vechi, începutul anului agrar.
În această zi, ţăranul scotea, pentru prima dată în an, plugul în brazdă. Obiceiul presupunea o serie întreagă de practici. Înainte de plecarea la câmp, plugarul trăgea carul cu boi în mijlocul curţii, gospodina casei ieşea cu o cofiţă cu agheazmă, cu un ”struţ” de busuioc şi cu un ”hârb” cu tămâie aprinsă, afuma şi stropea cu agheasmă plugul şi boii, înconjurându-i de trei ori. Apa rămasă o vărsa în faţa boilor, astfel încât să le ude picioarele, apoi spărgea un ou în faţa lor, ”ca să fie bobul de grâu mare cât oul”. În jugul boilor se punea un colac din făină de grâu sau mălai. Când ţăranul ajungea în câmp, rupea colacul, o parte o mânca el, o parte era fărâmiţată şi pusă în sămânţa care urma să fie dată în brazdă şi o parte era pusă chiar în hrana animalelor, ca să fie sănătoase tot anul. Toate aceste practici reprezentau o garanţie în plus că aratul va merge bine, că semănatul va fi cu rod şi că peste an nu vor fi dăunători ai recoltelor.
Tot în acestă zi, femeile făceau colăcei din făină de grâu curată, în formă de opturi, de bastoane, inele, unşi pe deasupra cu miere şi presăraţi cu miez de nucă. Colăceii, care se numesc în Muntenia: mucenici, măcinici, bradoşi sau brăduleţi, în Bucovina: sfinţi, sfinţişori, îi închipuie pe cei 40, uneori 44, de Sfinţi sau Mucenici şi se împărţeau la vecini, la rude şi la sărmani. În zona Munteniei, mucenicii se fac fierţi, iar gospodinele ungeau cu zeama lor pomii din grădină, ca să rodească. Bărbaţii beau 40 sau 44 de pahare cu vin, ”ca să aibe putere tot anul”.
Tot în ziua de 9 Martie, după Zilele Babelor, încep Zilele Moşilor. Se spune că dacă babele sunt rele, aduc ploaie şi ninsoare, moşii sunt buni, bat cu cizmele sau cu ciocanele în pământ, ca acesta să se dezgheţe, să intre gerul şi să iasă căldura. În unele zone ale ţării, bărbaţii şi copiii sar peste focuri şi bat cu maiul în pământ, zicând: ”Ieşi căldură din pământ / Intră gerule-n mormânt!”, şi îndată pământul începe să se dezgheţe, iarba începe a creşte şi florile a înflori. Gospodinele din Muntenia înconjurau casa cu cârpe aprinse, ca să nu intre jivinele în case; strângeau toate gunoaiele de prin curte şi le dădeau foc în mijlocul curţii, ca să se ducă fumul pe pomi şi să rodească tot anul. Cei care aveau stupi cu albine, îi căutau şi îi curăţau, luând şi ceva miere din ei.
Pământul intră în solstiţiul de primăvară, noaptea devine egală cu ziua, care ”se măreşte cu atâta, cu cât sare cocoşul peste prag” şi începe cea mai frumoasă perioadă a anului.

(surse: Simion Fl. Marian, Sărbătorile la români, Bucureşti, 1994; Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti, Bucureşti, 1998)
Muzeograf, Magdalena Petre-Filip


( )




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.