Ialomitastea
Nr. 975, Anul , din 17-Mai-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
euroinvest tel-a
itp-a
duo manager
lunca_2012
TARG APICOL
Prima paginaVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
Arnaud Perrin, arendaș în Ialomița, bagă din nou zâzanie printre fermierii români

Săptămâna trecută, mare tevatură în cea mai importantă organizație a agricultorilor din România, LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România). Și ea a pornit chiar de aici de la noi, din județ. Mai exact, de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde își are sediul Asociația Producătorilor de Porumb, care-l are ca președinte pe Arnaud Perrein, fermierul francez ce exploatează câteva mii de hectare în zonă. Dealtfel, domnul Perrein este cunoscut ialomițenilor din mai multe scandaluri iscate în județ. Primul a fost cel cu țăranii care i-au dat terenurile în arendă și pe care i-a adus în pragul unei răzmerițe de proporții în momentul în care a mers în câmp să le predea parcelele cultivate cu porumb prevăzute în contract, dar în loc de porumb, cât vedeai cu ochii pământ negru și doar câteva plante răsărite ici colo, în timp ce pe parcelele lui porumbul era răsărit perie. Al doilea, comportarea golănească dintr-o întâlnire a filialei județene a ACCPT, când după o discuție aprinsă cu unul dintre fermieri și-a permis să-l dea pe acesta pur și simplu afară din sală.
De această dată, scandalul monstru a pornit de la un buclucaș cod de bune practici în relația dintre fermieri și apicultori, care-l are ca inițiator pe însuși Arnaud Perrin, susținut în demersul său și de Nicolae Sitaru, fostul președinte al LAPAR, extirpat ca o măsea stricată de fermierii români din funcție după ce a pledat, pe vremea ministrului Tabără, pentru tăierea din subvenții a 50 de euro pe hectar.
Prima reacție a venit din partea inginerului Laurențiu Baciu, actualul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, care a transmis ministrului Petre Daea un punct de vedere asupra acestui cod, atrăgându-i atenția acestuia că deși se numește “Codul de bune practici în relația dintre fermieri și apicultori”, în realitate urmărește exclusiv interesele apicultorilor în detrimentul intereselor fermierilor.

Obligațiile fermierilor, cu toptanul

Din noianul de obligații care ar reveni fermierilor spicuim doar câteva:
La punctul 2: Valorificarea cu eficiență maximă a tuturor culesurilor, indiferent că este vorba de livezi, perdele forestiere, păduri sau culturi agricole și creșterea producțiilor la produsele apicole (miere, polen, ceara, propolis etc); Reducerea pierderilor de albine și familii de albine datorate substanțelor cu care sunt stropite livezile, perdele forestiere, pădurile sau culturile agricole, precum și datorită tratamentelor ce se aplică semințelor destinate înființării culturilor agricole cu caracter entomofil; Evitarea contaminării producțiilor apicole cu substanțe provenite din produse de protecția plantelor.
La puntul 3: Asigurarea unui habitat propice pentru dezvoltarea și conservarea biodiversității și a speciilor polenizatoare; Includerea culturilor de protecție (cover crops) pe întregul ciclu de rotație a culturilor; Stabilirea corectă, în asolament, în timp și spațiu, în funcție de condițiile specifice locale ale culturilor acoperitoare sau de protecție folosind cu preponderență speciile de plante benefice faunei polenizatoare; Plantarea vegetației permanente pe terenurile fermelor, ierburi perene și alte tipuri de vegetație, care stimulează și protejează entomofauna; Informarea apicultorului, la cererea acestuia, ce hibrid sau soi a fost semănat și la ce dată, a tratamentelor fitosanitare aplicate și a celor planificate; Amplasarea panourilor de avertizare referitoare la produsul folosit ca tratament pentru sămânță; Va anunța apicultorul, pe numărul de contact stipulat în contract, prin SMS, că urmează a se efectua tratamentul cu produse de protecția plantelor precum și denumirea produsului folosit pentru ca acesta să poată lua măsuri de protectie a albinelor pe propria răspundere; Va indica apicultorului sursele de apă cele mai apropiate și drumurile de acces accesibile cele mai apropiate; Tratamentele cu produse de protecția plantelor asupra culturilor agricole și a plantațiilor pomicole se vor desfășura în perioade de timp cât mai scurte care nu vor putea depăși 7 zile consecutive pentru o cultură agricolă sau plantație pomicolă; Tratamentele fitosanitare cu produse de protecția plantelor la culturile agricole și plantații pomicole aflate în faza de înflorire se vor executa numai cu produse care nu sunt toxice pentru albine; Aplicarea de produse de protecția plantelor pe suprafețele de teren agricol aflate la mai puțin de 1 km distanță față de pădurile formate din specii melifere, de livezi se realizează doar cu produse care nu sunt toxice pentru albine;
La puntul 5, obligații care vizează modificarea procesului tehnologic: planificarea și organizarea producției agricole, modul de semănare, modul de curățare a utilajelor, modul de reglare a utilajelor etc.

Obligațiile apicultorilor, cu săcoteiul

Ei,bine, când vine vorba de obligațiile apicultorilor, inspirația, sau, mă rog, interesul lui Arnaud Perrin dispare ca prin minune.
Citiți și… închinați-vă:
• să nu se scalde în apa din canalele de irigații;
• să nu fie în stare de ebrietate;
• să nu pescuiască în canalele de irigații pe marginea cărora trec liniile electrice aeriene;
• să nu depășească viteza de 50km/h în fermă.
Atât și nimic mai mult. Măcar acolo, de ochii lumii, putea să fie prinsă în cod obligația apicultorului de a nu amplasa pavilioanele cu stupi de albine la marginea drumurilor de acces în câmp, asta pentru a preîntâmpina atacuri mortale ale albinelor asupra celor care trudesc plini de sudoare pe câmpurile țării.

Laurențiu Baciu pune lucrurile la punct

Pe bună dreptate, președintele LAPAR vine și pune lucrurile la punct, trasmițând ministrului Daea câteva considerații de bun simț:
“Obligațiile fermierilor sunt de natură să îngrădească în mod flagrant dreptul de proprietate al cultivatorilor, fiind vădit neconstituționale și contrare dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului prin care se interzice statelor membre dreptul de a stabili în mod discreționar asupra folosinței bunurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. În plus, prin blocarea unei suprafețe importante de teren, se avantajează în mod nejustificat apicultorii, care nu au niciun drept asupra terenurilor respective, creându-li-se astfel un câștig nejustificat, în detrimentul agricultorilor.
Prin urmare, arătăm că prin interdicția de a nu aplica produse de protecție pe o distanță de 1 km, respectiv 3 km se aduce o atingere gravă culturilor agricultorilor, acestea putînd suferi în orice moment pagube deosebit de mari cauzate de diferiți dăunatori, precum și diminuarea producției.
De asemenea, arătăm că prevederile europene în vigoare în acest moment nu impun stabilirea unor asemenea obligații în sarcina agricultorilor.
Economia de piață este strict protejată de Constituția României, obligația de a garanta libertatea economică și promovarea egalității între cei care participă la activități economice fiind o îndatorire a statului care, prin adoptarea unui astfel de cod ar încălca aceste valori fundamentale.
Mai mult, in Codul de bune practici nu se stabilește o despăgubire pentru lipsa de folosință a terenului de către agricultori. Așa se face că agricultorul este în imposibilitate de a-și proteja cultura prin utilizarea produselor de protecție, fapt ce atrage în mod clar o diminuare a producției iar. Pe de altă parte, acesta nu este despăgubit pentru pierderile suferite ce includ și costurile suplimentare pe care trebuie să le suporte ca urmare a noilor obligații reglementate de Cod în favoarea apicultorilor.
Cu siguranță, relația dintre apicultori și agricultori trebuie să fie una de bună înțelegere, reglementată prin acorduri reciproce si nicidecum prin acest cod care reglementează o relație existentă și funcțională de secole între cele două categorii profesionale.”

Postarea care l-a scos din minți pe Sitaru

De asemenea, în data de 26 ianuarie pe pagina de Facebook a Eugeniei Dragnea, directorul executiv al LAPAR, apare o postare în care se ia poziție față de aberantele prevederi ale buclucașului cod: "Să auzi și să nu crezi! Arnaud Perrein, fermierul francez care nu și-a găsit de lucru în Franța, conform spuselor sale, și care dorește destructurarea agriculturii românești, concurenta nr.1 a Franței, nu contenește să ne surprindă. După ce a susținut eliminarea subvențiilor pentru fermierii români și așa greu încercați de vremuri, a găsit de cuviință să creeze un “bir” nou pentru agricultori: taxa profesională de 0,5 Euro/ha. Am înțeles, de plătit să se plătească, dar pentru ce? Ne-a lămurit ieri, 25 ianuarie 2018, Dl. Adrian Rădulescu: cu cele 5 milioane de Euro astfel strânse, se vor crea comiții și comitete, organizații și organsime care vor face tot ce au făcut și până acum, adică nimic. Și pentru că s-a îndrăgostit de mierea românească, în calitatea lui de fermier care folosește sămânța tratată, Arnaud Perrein a creat un ghid de bune practici prin care apicultorii trasează sarcini fermierilor în propriul lor business, punându-i la muncă ostășește pentru creșterea producției de miere în detrimentul producției agricole. Noroc cu ideile năstrușnice ale acestui înțelept francez că altfel fermierii români nu mai știau ce să facă cu banii și munca lor! Domnule Perrein, trebuie să înțelegeți un lucru: fermierii români nu intră la stăpân că așa vreți dvs.! În țara asta avem o Constituție care ne apară drepturile fundamentale: dreptul de proprietate, dreptul de liberă asociere, dreptul la liberă exprimare și am luptat și muncit mult ca să ne fie respectate aceste drepturi! Noi vă respectăm dreptul de asociere: asociați-vă cu cine doriți, dar pe banii dvs!".
Această postare avea să-l scoată din minți pe Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, care-l atacă la baionetă pe președintele LAPAR: "Am văzut în urmă cu câteva zile un atac plin de calomnii împotriva președintelui APPR, atacuri care veneau din partea LAPAR. Sau cel puțin așa a înțeles toată lumea. O postare pe Facebook pe o pagină personală care este folosită pentru comunicarea instituțională și oficială a LAPAR este în discuție și cred că trebuie să vorbim deschis despre asta. În afară de faptul că nu este în discuție România, consider că Arnaud Perrein are toate însușirile unui bun fermier român: plătește taxe statului român, contribuie la dezvoltarea unei comunități locale din România, vorbește limba română, copiii și-i educă aici, în școli românești, se bate pentru fermierii români și vrea ca aceștia să nu fie mai prejos decât cei din Franța, Germania sau Spania. Sigur, asta nu înseamnă că trebuie să fim toți de acord cu ceea ce spune sau ce vrea să facă. Dar de aici și până la revărsarea de ură, xenofobie și injurii din postarea menționată este un drum lung. Ca vicepreședinte, atât al LAPAR, cât și membru fondator al APPR, fondator al A.C.C.P.T Ialomita și prin aceasta, al LAPAR, este datoria mea să solicit public o lămurire urgentă: Domnule președinte al LAPAR, Laurențiu Baciu, dumneavoastră vă asumați postarea respectivă? Este o postare personală sau una oficială a LAPAR? Cine este semnatarul acestei postări?"

Doar decență acolo unde Sitaru vede xenofobie

Așadar, Nicolae Sitaru vine și el să învolbureze și mai tare apele, aducând grave acuzații de xenofobie acolo unde de fapt este vorba doar de o pledoarie a fermierilor români pentru a se face ascultați, pentru a nu mai fi călcați în picioare în țara lor de cineva venit întâmplător din Franța (putea să fie și din Zimbawe, că nu se schimbau cu nimic datele problemei) să se înfrupte din pământurile noastre. Unde este xenofobia, unde sunt injuriile în postarea Eugeniei Dragnea? Numai Dumnezeu și, se vede, numai Sitaru știu.
Contactat de hotnews.ro, Laurențiu Baciu a declarat că el a postat mesajul pe pagina asociației, dar consideră, pe bună dreptate, că acesta nu este xenofob, ci doar o informare către colegi: "Eu am făcut postarea. (...) Eu nu am făcut altceva decât o informare. (...) Nu există niciun război între mine și Sitaru, nu există niciun război între mine și acel fermier care întâmplător este francez. Eu am informat fermierii al căror președinte sunt și am considerat că le-au fost lezate drepturile prin propunerile acelui fermier. Nu am șters postarea, nu am șters-o eu, nu știu cine a șters. Postarea nu este xenofobă. Este treaba lui Sitaru ce crede, nu i se adresează lui și nici asociației lui".

Fermierii ialomițeni iau poziție

Apropo de asociația lui Sitaru. O declarație a sa, cum că ia în calcul retragerea Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița din LAPAR, a stârnit reacția unor fermieri ialomițeni. Bunăoară, Alexandru Culina, care îi transmite la rândul său o scrisoare: “Domnule Sitaru Nicolae. Pe scurt: asociația nu este a dumneavoastră. Nu aveți dreptul să amenințați ieșirea ACCPT Ialomița din LAPAR. Ați condiționat acest lucru pentru demiterea directorului executive LAPAR. Nu sunteți avocatul APPR și nici al domnului Arnaud. Respectați toți membrii ACCPT și nu mai vorbiți în numele nostru. Dacă nu vă deranjează faptul că vin străinii și cumpără pământul, că nu plătesc în țară, că ne impun diverse lucruri, este problema dumneavoastră. Nu uitați că ați fost președinte LAPAR, noi v-am ales, alții v-au spus să plecați. Și țineți mine: asociația profesională nu este un partid politic. Convocați urgent Adunarea Generală.”

( Nicolae TACHE )




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
TURNEU SATORI
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.