Ialomitastea
Nr. 947, Anul , din 16-Noiembrie-2017



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
euroinvest tel-a
itp-a
duo manager
lunca_2012
Prima paginaVersiune pentru tiparireRecomanda unui prieten acest articolParerile cititorilor
La Munteni Buzău, ceva se schimbă, ceva rămâne la fel

* Almanahul comunei Munteni-Buzău - lansare de carte la
Biblioteca Munteni-Buzău, 27 octombrie 2017

„Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei. / Eu cred că veşnicia s-a născut la sat./ Aici orice gând e mai încet,/ şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,/ ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,/ ci adânc în pământ undeva./ Aici se vindecă setea de mântuire/ şi dacă ţi-ai sângerat picioarele/ te aşezi pe un podmol de lut.// Uite, e seară./ Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,/ ca un miros sfios de iarbă tăiată,/ ca o cădere de fum din streşini de paie,/ ca un joc de iezi pe morminte înalte.”
(Lucian Blaga - „Sufletul satului”)
Ce-ar mai fi de adăugat la frumusețea acestor versuri care descriu atât de bine sufletul satului? Aproape nimic. Și, cu toate acestea, sufletul satului mai înseamnă și altceva, pe lângă poezie. Înseamnă și istorie. Acele povești adevărate despre cum s-au adunat oamenii la câmpie, coborând din munți, cu biserica-n spate, cu alte cuvinte, ducându-L cu ei pe Dumnezeu în căruță, în buzunare, dar mai ales în inimi, rostuindu-și o nouă viață pe meleaguri noi, într-o ordine lăsată de Dumnezeu, cu nădejdea că viața lor va căpăta o nouă culoare, un alt sens.
Despre istoria comunei Munteni-Buzău, despre oamenii ei și isprăvile acestora a scris frumos și bine documentat scriitorul George Stoian în Almanahul comunei Munteni-Buzău, apărut anul trecut și lansat pe 27 octombrie 2017 la Biblioteca din localitate, manifestare cuprinsă în cadrul Salonului Anual de Carte organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița. Nu voi scrie despre carte, ea trebuie citită din copertă în copertă, așa cum am citit-o și eu, cu bucuria de a descoperi lucruri noi, de a le redescoperi pe cele știute și de a afla despre înaintașii care s-au stabilit cândva în această frumoasă localitate în care am avut bucuria să copilăresc, să învăț, să mă formez.
Voi scrie, în schimb, câteva vorbe ce nu pot cuprinde întregul, despre lansarea almanahului, care, de fapt, a fost mai mult decât o lansare, ci mai degrabă o întâlnire de suflet între locuitorii acestui minunat loc.
Doamna bibliotecar Mihaela Ardeleanu ne-a primit cu emoție și a moderat cu discreție întâlnirea. Lansarea a avut loc în prezența autorului, cu participarea doamnei manager Elena Balog (Biblioteca Județeană) și a unora dintre fiii satului, în opinia mea prea puțini față de câți ar fi trebuit să fie prezenți. Din păcate, au lipsit (pesemne din motive întemeiate) chiar și unii dintre cei cărora George Stoian le-a alocat un spațiu generos în almanah. Dar importanți, în contextul dat, nu sunt aceia care au lipsit, ci aceia care au fost prezenți.
După cuvântul introductiv al doamnei Ardeleanu și cel al doamnei Elena Balog, auditoriul a ascultat cu încântare discursul încărcat de semnificații, adresat cu multă căldură de autor locuitorilor din Munteni-Buzău, în special acelora care l-au ajutat la realizarea almanahului, punctând deosebita ospitalitate cu care a fost primit în repetate rânduri.
Când mi s-a dat cuvântul, am recitat o poezie inspirată chiar de satul copilăriei mele și, întrucât într-un vers făceam referire la strada noastră, numită Duzilor, ulterior s-a creat un moment de-a dreptul comic, reieșind, din luările de cuvânt ale celor prezenți, că 90% dintre ei stau, au stat sau avut oarece legături cu această stradă, al cărei nume, până la urmă am aflat că vine de la oameni (multe familii Dudu), iar nu de la arbori (chiar dacă nici duzii nu lipsesc din Munteni). Ceea ce ne-a condus la concluzia că domnul Stoian va trebui să scrie și un almanah al străzii Duzilor.
Printre cei care au simțit imboldul de a-și împărtăși impresiile s-au aflat următorii: domnul viceprimar al comunei, Viorel Dumitru, domnul Cristi Anton, doamna Ganea, nora pictorului Ion Ganea (vecinul meu de pe strada Duzilor, despre care domnul George Stoian afirmă că este/ a fost unul dintre cei mai străluciți pictori de biserici, și nu numai), doamna profesoară Sofia Anton, soția regretatului profesor Ieremia Anton, doamna Marinela Dobre, domnul Gheorghe Ghiță și preoții celor trei biserici: pr. Gheorghe Ardeleanu, pr. Viorel Geantă și pr. Laurențiu Hornea (care a amintit și de cea mai importantă personalitate pe care a dat-o satul, vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea).
Pe lângă cei nominalizați mai sus, au mai fost prezenți: profesorul de matematică, domnul Titi Bejgu, profesorul Nicolae Tomescu, doamna Atena Dimache, doamna Doina Popescu (soția regretatului Mihai Popescu), doamna Gabriela Dascălu (Stănilă), doamna educatoare Lidia Stemate, domnul Nicolae Ganea, fiul pictorului, doamna Carmen Stan, doamna Dumitru, doamna Lenuța Baciu, doamna Rodica Radu și, nu în ultimul rând, doamna profesoară Agapie, împreună cu elevii săi, cărora le adresăm felicitări pentru prezența activă.
Nu vom încheia fără a spune că meritul principal în apariția Almanahului comunei Munteni-Buzău, pe lângă cel al autorului, este al domnului primar Florin Stan, un om deosebit de implicat, care în cele două mandate de până acum a schimbat în bine fața comunei, care nu se preocupă numai de cele ale administrației ci și - iată - de sufletul satului, de latura culturală, susținut, desigur, de Consiliul Local.
Și, pentru că am început cu poezie, voi termina la fel, scriind mai jos pe cea pe care am citit-o la întâlnire, poezie care încheie volumul „Domnișoara Nimeni”, recent apărut, cu sprijinul financiar al unor fii ai comunei Munteni-Buzău (Gabriela Dascălu, Carmen și Florin Stan).
Felicitări tuturor celor implicați în realizarea acestui moment deosebit, scriitorului George Stoian, doamnei bibliotecar Mihaela Ardeleanu și tuturor celor prezenți!

Ceva se schimbă, ceva rămâne la fel

Străbați câmpia într-o vară toridă/ pe urmele inocenței de demult;/ e vremea seceratului la orz/ dar ochilor tăi li se-arată lanul încă verde/ în care te afundai la cules de mușețel,/ spicele înalte până la gât,/ departe la șosea Fata Morgana,/ dincolo de ea, apa Ialomiței - tărâmul interzis/ în care nu te-avântai niciodată./ Îți amintești că acesta e satul/ cu troițe la fiecare colț de stradă,/ cu biserica din scânduri coborâtă din munți,/ cu mirosul crinilor ademenitor./ Bat clopotele a sărbătoare,/ dangătul lor aduce cu statornicia;/ un gând fugar: nici acum n-ai aflat
dacă numele de strada Duzilor vine de la arbori/ sau de la oameni/ și-ți spui deghizând o lacrimă în boabă de rouă/ că, întotdeauna, ceva se schimbă, ceva rămâne la fel.
Florentina Loredana DALIAN
Slobozia, 06 noiembrie 2017
( )




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
tritipan
LIVIU
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.