Ialomitastea
Nr. 994, Anul , din 21-Septembrie-2018



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
Cultura - Sanatate
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: Calendarul agrar al ţăranului. Legea de dinainte de Lege

Calendarul agrar al ţăranului era concentrat pe punctele importante, momentele propice de desfăşurare a lucrărilor agricole, pe parcursul unui an astronomic, mai ales lunar, fiind folosit atât în creşterea animalelor domestice, respectiv în desfăşurarea procesului evolutiv semănat-recoltat al plantelor de consum. “Pentru locuitorii satului tradiţional, timpul avea valoare lucrativă. El era intim legat de întâmplările şi evenimentele derulate în viaţa lor (ocupaţii, preocupări) sau în natură (bioritmurile plantelor, animalelor şi păsărilor). De aici derivă denumirea sărbătorilor precum şi îndeletnicirile lor principale: agricultura şi păstoritul, din care s-au născut un calendar agrar şi unul pastoral. Celelalte activităţi rurale (pomicultura, viticultura, apicultura, pescuitul etc.) s-au suprapus, în general, peste cadrele de timp fixate de agricultori şi de crescătorii animalelor.” - ne spune Vasile Pistolea în lucrarea sa “Unităţi de timp în calendarul popular: Anotimpurile anului”.
Prin observaţie, omul şi-a organizat o repartiţie temporală a momentelor agrare importante, în funcţie de solstiţii şi echinocţii, peste care s-au suprapus, mai târziu, sărbătorile creştine.
Ca şi organizare, respectiv reglementare a drepturilor de proprietate şi regulilor generale, atunci când scrierea era aproape necunoscută, ţăranul român a apelat la forme legislative nescrise, cu impact puternic: cutume, blesteme şi altele.
Cutumele erau metodele de transmitere a mărturiilor asupra dreptului de proprietate şi nu numai, erau funcţionale drept lege, de dinaintea apariţiei documentului scris. Cutuma era legea obştii săteşti, obiceiul pământului, gura satului şi cu siguranţă era legată şi de pământ şi de dreptul de proprietate.
Blestemele - înainte de actul scris şi imediat după inventarea acestuia se foloseau aceste tipuri de constrângeri pentru reţinerea locurilor de proprietate. Cel mai des întâlnit blestem este cel al pământului: dacă nu spuneai adevărul pământul te blestema. Se mai ştie de blestemul cu brazda în cap la hotare: în faţa întregii comunităţi (obşti săteşti) martorii luau o brazdă de pământ, o puneau pe cap, chemându-şi singuri blestemul pământului, dacă nu vor spune adevărul despre cel căruia îi aparţinea bucata de pământ. Se cunoaşte că martorii se duceau la forurile de judecată cu traiste pline cu pământ în spate sau pe umeri sau cu pământ în mâini sau în poală, din acelaşi motiv arătat mai sus.
Cartea de blestem este parte a unui document oficial, emis cu scopul unei acţiuni de cercetare la faţa locului în vederea stabilirii proprietarilor de drept; asimilează un imaginar religios centrat pe moartea damnată. Apare în formula judiciară de prin secolul al XVII-lea, ca o necesitate într-o perioadă în care obiceiul pământului (cutuma) era aplicat defectuos, nemaiavând aceeaşi însemnătate.

Muzeograf Andreea Panait
[citeste]
Acțiuni de vară la Muzeul Județean Ialomița

„Șezătoarea copiilor”- Activitate de promovare a lecturii de plăcere! a fost denumirea generică a acțiunilor ce au avut loc la Muzeul Județean Ialomița în lunile august și septembrie. Scopul acestui proiect a fost acela de a familiariza participanții cu personalități marcante ale culturii și istoriei române, stabilirea relațiilor de prietenie, cultivarea gustului pentru lectură, crearea unei atmosfere destinse, atragerea copiilor în lumea cărților și îndepărtarea barierei dintre copil și carte. Prin temele propuse s-a urmărit stimularea creativității copiilor. Astfel, prin tematici variate, într-o atmosferă relaxantă, am citit povești, ne-am împrietenit, iar la final am apelat la capacitățile creatoare ale copiilor pentru a confecționa diverse obiecte. La prima ediție am folosit materiale și intrumente de lucru pentru modelaj, copiii reproducând, după model, vase din plastilină. Obiectele ce au servit drept model au fost vase din ceramică, din depozitul de arheologie al muzeului, vase ce au aparținut populațiilor de acum mii de ani, de pe teritoriul ialomițean.
Cea de-a doua activitate a constat în confecționarea și decorarea unor rame foto. Sarcina copiilor a fost aceea de a-și decora cu scoici propria ramă foto, ramă ce conținea fotografia fiecărui copil. Fiind an centenar, la cea de-a treia ediție a șezătorii am ales să confecționăm brățări „tricolor”, pe care cei mici să le poată purta ca simbol al anului centenar.

Roxana Popa, Relații cu publicul
[citeste]
Filme la Casa de Cultură a Municipiului Slobozia

Sambata, 22 septembrie

Ora 11.00: Pinguinii din Madagascar - dublat in limba romana
Ora 17.00: Deadpool 2

Duminica, 23 septembrie

Ora 11: Masini 3 - dublat in limba romana
Ora 19: Pantera Neagră



[citeste]




Sondaj
?




hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.