Ialomitastea
Nr. 2022, Anul , din 18-Mai-2019



Categorii
Prima pagina
Editorial
Reportaj - Interviu - Anchete
Sport
Politica
Cultura - Sanatate
Zig-Zag Agerpres
Eveniment
Actualitate
Care va sa zica
Anunturi si Licitatii Publice
Mica publicitate
Contact
Horoscop zilnic
Arhiva
sc oyl company
racman-a
hotel ialomita-a
duo manager
lunca_2012
ALTEX
Cultura - Sanatate
Muzeul Național al Agriculturii prezintă: Caloianul – rugă pentru setea pamântului

Caloianul se numără printre cele mai spectaculoase ritualuri ale oamenilor îndreptate împotriva forțelor naturale. Este una dintre cele mai interesante manifestări folclorice românești, de tip arhaic, ale cărei origini nu au fost stabilite cu precizie niciodată. Această ceremonie populară este pomenită pentru prima dată la mijlocul sec. XIX, ca un ritual pentru ploaie: o statuie de argilă învelită într-un giulgiu, pusă într-un sicriu din scoarță de copac, cu care se invoca ploaia.
În Bărăgan, obiceiul Caloianului era foarte răspândit, el fiind atestat în majoritatea localităților rurale. Exista două tipuri majore ale ritualului, și anume, Caloianul cu dată fixă și cel cu dată mobilă.
Cea mai răspândită formă a Caloianului este cea cu dată fixă. La trei săptămâni după Paște, marțea, fetele fac o păpușă din lut, o împodobesc cu coji de ouă roșii și o pun într-un sicriu sau pe o scândură. Se formează un convoi de înmormântare, în care rolurile preotului, dascălului, bocitoarelor sunt jucate de copii. Caloianul este purtat pe stradă și bocit:” Ene, Ene Caloiene/Ce-ai mâncat de te-ai umflat/ Ou de rață-ncondeiat/ Crăpa-r-ar cin' ți l-a dat/ Și cu cine l-ai mâncat/ Neică Ene Caloiene/ Toți băieții sunt la plug /Numai tu stai în coșciug/ Toți băieții sunt la coasă/ Numai Ene-i mort în casă”. Bocetul aste diferit de la un sat la altul, dar toate păstrează ideea conform căreia Caloianul este un copil sărman, pierdut și căutat de mama sa și care moare înainte de a fi găsit. Astfel, Caloianul reia mitul mioritic, fiul mort, căutat de mama disperată. Este îngropat, uneori sub un pom, într-o grădină, într-un lan de grâu, locuri în care se crede că ar sălășlui spiritul regenerării, dar care au avut de suferit de pe urma secetei. Oricum, locul trebuie să fie ferit, pentru ca nimeni să nu calce pe mormântul Caloianului, acesta fiind considerat un semn rău. În unele cazuri, la mormânt nu se pune nici cruce, pentru a nu fi descoperit și dezgropat înainte de vreme, căci, în acest caz, ritualul și-ar pierde finalitatea. Apoi, copiii merg la casa unuia dintre participanți, la pomana Caloianului, unde mănâncă ouă prăjite cu mămăligă, plăcintă, gogoși și beau limonadă. Copiii se joacă și se udă cu apă, observându-se o similitudine cu obiceiul Paparudei.
Caloianul este dezgropat joi, în a treia zi, reluându-se astfel mitul biblic al lui Iisus Hristos, care a murit răstignit pe cruce, a fost îngropat și a înviat a treia zi. Se credea că păpușa va merge la Dumnezeu, asemenea lui Iisus, și îi va spune necazul oamenilor. La dezgroparea Caloianului, alaiul copiilor se reunește, străbate din nou ulițele și se îndreaptă spre o apă curgătoare. Fetele poartă sicriul sau scândura pe care este păpușa, legănând-o ușor, ca pentru un copil adormit, care se va trezi în lumea celor drepți. În final, Caloianul este dat pe apa curgătoare sau este aruncat într-o fântână părăsită(în locurile unde nu există o apă curgătoare).
Oamenii spun că, dacă Dumnezeu vrea, va ploua. Aceste vorbe, pline de o seninătate admirabilă, dovedesc o împăcare cu destinul, o supunere față de Dumnezeu, pe care doar țăranul român o poate avea.
Al doilea tip de Caloian este cel fără dată fixă. Când este secetă mare, femeile fac un Caloian și-l dau pe apă. Uneori, se folosește o pâine cu o lumânare aprinsă, înfiptă în ea. Ritualul nu diferă de cel al Caloianului cu dată fixă, dar este completat cu o rugăciune de iertare a păcatelor.
Uneori, în aceleaşi zile, dar şi ori de câte ori era nevoie, îşi făceau apariţia şi Paparudele. Fetiţe desculţe, cu părul despletit, împodobite în jurul mijlocului cu frunze verzi de boziu şi lipan, cu flori de soc, însoţite adesea de o femeie cu prunc sugar în braţe, băteau din palme şi jucau în ritmul incantat al rugii pentru ploaie curată, fără piatră, pentru sănătate şi belşug: „Paparudă, rudă,/ vino de ne udă!/ Cu găleată nouă,/ Dă, Doamne, să plouă!” Oamenii le udă, în mod special pe femeia cu prunc, zicând: „Cum îi curge laptele când alăptează ea, aşa să curgă şi ploaia!” Erau răsplătite, în special, cu alimente: făină, mălai, ouă, brânză etc

Petre-Filip Magdalena,
muzeograf

[citeste]
Regal cultural la Maltezi

Sâmbătă, 11 mai 2019, am avut plăcerea de a participa la evenimentul dedicat Zilei Bibliotecii „Ion Ghelu Destelnica” ce s-a desfășurat la Căminul Cultural Maltezi.
Programul a fost compus din: momente artistice oferite de elevii clasei a VII - a cu piesa de teatru „PĂCALĂ Și CONTELE PIELEGOALĂ sau E UȘOR SĂ DĂRUI VORBE”; muzică Folk și prezentarea cărții „Tu ce-ai făcut astăzi”, cant-autorul Ovidiu Scridon și „Corala Sf. Mare Mucenic Mina” a Protopopiatului Slobozia condusă de Preot Cătălin Stanciu; lansări de carte a scriitorilor IALOMIȚENI și a „CUCI-lor” CONSTĂNȚENI - Ionuț - Daniel Țucă, Ananie Gagniuc, Ion Tița-Călin,Traian Brătianu, Liliana Stoica, Corneliu Caraivan, Florentina Loredana Dalian, Ilie Comănița, Elena Bolânu, Florin Ciocea, Mircea Dumitrescu, Gheorghe Dobre, Constantin Gornea și Radu Munteanu - autor al expoziției de Grafică Umoristică.
Deasemeni, momentul artistic oferit de cant-autorul Traian Chiricuță alături de interpreta Mihaela Vițu, prezenți pentru prima dată pe scena stelniceană au încântat publicul cu Muzică folk, poezie și Muzică Populară. Evenimentul a fost încheiat cu o suită de dansuri populare susținută de Grupul ”Mugurasi de Stelnica”.
Manifestarea s-a bucurat de sustinerea si prezența autorităților locale și județene.
Cu acest prilej au fost aduși oameni și cărți laolaltă, evenimentul fiind o reușită!
Felicitări organizatorilor!

Loredana DALIAN [citeste]
Șerban Codrin le-a povestit copiilor din Gura Ialomiței câte ceva din tainele scrisului

Astăzi ne simţim tot mai captivi în propria noastră viaţa şi avem nevoie uneori de a evada din această lume şi să ne refugiem într-o alta. Suntem tineri şi ne aflăm încă într-o perioadă de încercări, o perioadă în care suntem curioşi să aflăm şi să înmagazinăm tot ceea ce putem.
Am rămas puţini cei de pe frontul cunoaşterii şi pentru a ne satisface această dorinţă nu mai avem aşa de mult timp pentru lectură. Pentru puţini dintre noi, lectura mai înseamnă încă un refugiu, încă un loc sacru şi plin de cunoaştere.
Dotaţi cu spirit de observaţie şi animaţi de dorinţa de a ne forma, câţiva profesori de la Școala Gimnazială Constantin Gurgu Nr.1 Gura Ialomiței au observat pasiunea unor elevi pentru lectură, aşa că miercuri 8 mai 2019 a avut loc o întâlnire a tinerilor cititori cu un scriitor contemporan, domnul Șerban Codrin.
Cu această ocazie au avut privilegiul pentru prima dată în viaţă să descopere un scriitor nu numai prin intermediul lecturii operelor sale, ci şi prin dialogul direct cu el, de a-l descoperi ca om şi ca scriitor, de a pătrunde în intimitatea lui, de a-i afla unele poveşti care l-au marcat ca om.
Întâlnirea cu domnul Șerban Codrin a însemnat o bună experienţă de viaţă pentru un mic scriitor în devenire, a dat mai multă încredere celor care vor să scrie, în producerea unei opere de calitate, i-a ajutat de asemenea în înţelegerea rolului în lumea lecturii, în descoperirea şi receptarea informaţiilor de valoare despre condiţia umană şi percepţia asupra tainelor lumii.
În mare parte, întâlnirea ne-a demascat un scriitor, confesarea acestuia în faţa unui public tânăr fiind o adevărată experienţă de viaţă.
În poveştile din copilăria lui, experienţa primei traume şcolare, descoperirea plăcerii lecturii, emoţia primei apariţii în presa de prestigiu, dar şi în poveştile adolescenţei sale, fiecare dintre cei care l-au ascultat cu ochii mari şi uneori cu zâmbetul pe buze s-a putut regăsi şi a putut învăţa ceva, fie din greşeli fie din experienţele pline de haz.
Fiind sărbătoritul acestei luni, domnul Șerban Codrin a avut parte de o surpriză venită din partea Grupului ”Sătucul” format din elevii Școlii Gimnaziale ”Constantin Gurgu”, coordonat de domnul învățător Malancă Nicolae, încântând-ul cu doine și urându-i La mulți ani!
Această activitate a avut un efect pozitiv asupra elevilor şi își doresc ca şi pe viitor să aibă ocazia de a vorbi direct cu un om de o asemenea calitate şi astfel să se formeze ca oameni.

Bibliotecar
Năstase Mariana [citeste]
Alte titluiri la Cultura - Sanatate
„Ziua Europei” la Școala Gimnazială „Apostol D. Culea” din Sudiți
Tradiție, credință, armonie!
Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: CIOCANUL




Sondaj
?




ALTEX
hotel parc-a
cabinet estetica-a
spala_bine
hotel ialomita new 2013
LIVIU
SERVICE INTERNATIONAL
Copyright 2004 - 2016 © S.C. IALPRESS S.R.L.  
Ia permisul din prima!
Intrebarile DRPCIV. Mediu de invatare. Legislatie. Pregatire completa pentru categoriile A, B, C si D.